Numele copilului, o alegere pentru o viață

Numele copilului este o decizie care te bântuie încă de când afli că urmează să devii părinte și îți trec prin cap o mie de idei, mult mai multe griji, dar și o multitudine de întrebări și dorințe. E cu atât mai mare provocarea când ești viitoare mamă de doi copii.

După ce te familiarizezi cu noua ipostază, cea de viitor părinte. începi să iei decizii. Decizii de la cele mai simple, precum ce culoare va avea camera copilului, dacă va dormi sau nu cu părinții, și lista poate continua, până la decizii importante precum unde se va naște copilul sau cum va avea loc nașterea.

Când începem să căutăm numele potrivit pentru bebeluș

După ce a trecut ceva timp de la confirmarea sarcinii, ai aflat data probabilă a nașterii, dar probabil și sexul copilului. Pentru că totuși suntem în 2019, majoritatea medicilor au competența necesară să se poată pronunța în privința sexului copilului timpuriu, la 12-14 săptămâni cu o acuratețe de 80-90%, iar în jur de 16-18 săptămâni poți știi în proporție de 100% dacă vei avea băiețel sau fetiță.

Majoritatea părinților, în special mămicile, după ce trec de trimestrul întâi de sarcină, implicit trec și de răul de sarcină, dar și de emoțiile confirmării viabilității sarcinii, încep intense căutări și documentări pentru numele copilului/copiilor, în cazul sarcinilor cu feți multipli.

De ce este importantă alegerea numelui

Prenumele copilului este cel care îl va însoți toată viața, îi va fi partener din momentul nașterii în fiecare secundă a vieții.

Acesta este un motiv foarte serios pentru a ne gândi bine cum se va numi copilul nostru, pentru că numele poate afecta caracterul, imaginea de sine, dar și calitatea vieții încă din copilărie, dar poate influența ulterior chiar și adultul ce va deveni cel mic.

Acestea argumente sunt pentru mine un motiv foarte întemeiat să mă gândesc bine înainte de a lua o decizie, înainte de a decide pe ce nume îmi voi striga copilul toată viața.

Criterii pe care le-am folosit pentru alegerea numelui

1. Porecle

Am evitat numele care duc ușor către porecle, sau nume întâlnite frecvent în bancuri sau anecdote. Astfel voi evita pe cât posibil supărări sau frustrări ale copilului în momentul în care va intra în colectivitate, pentru că știm prea bine, copiii au o imaginație extrem de bogată.

2. Diminutive

Neapărat, în viziunea mea, numele trebuie să nu fie diminutiv, vezi Mihăiță, Ionuț, Vlăduț, Nicușor și lista poate continua. De ce? Simplu, în copilărie îl poți alinta, însă îți poți imagina un bărbat de 1.80m înălțime strigat la job Mihăiță? Dacă mai are și un job important, atunci cu siguranță se va simți stânjenit.

3. Prescurtări

De aceeași manieră mi se par nelalocul și prescurtările. Cum ar fi să te numești în buletin Gigi, Nelu, Alex sau Adi? Mie nu mi-ar plăcea și probabil nici copilului meu.

4. Originea numelui

Numele trebuie să aparțină lumii în care trăim, și totodată să aibă un caracter universal. Nu mi-aș numi copilul după o vedetă de peste ocean sau după un fotbalist, vezi nume precum Brad, Leonardo, Ronaldo, Zidane, șamd. Sunt excluse și numele eroilor din filmele cu mare succes la public, personal am întâlnit un copil cu prenumele Thor🙈. Sau pe vremuri, prin anii 2000, erau la mare căutare Antonio, Luis, Jose, Miguel, iar lista poate continua.

5. Universalitatea numelui

Simpla ipoteză că viitorul copil va pleca în vacanță sau se va reloca cu școala/jobul în străinătate mă face să mă gândesc că îi va fi greu să se prezinte cu un nume „prea românesc” precum Răzvan sau Dragoș. Așa că am optat pentru nume fără diacritice, sau grupuri de litere mai greu de pronunțat, ca de exemplu Gheorghe, Rareș, șamd.

6. Lungimea numelui

Un alt „pitic pe creier” este cel conform căruia nu îmi doresc prenume lungi. Eu personal am două prenume lungi, care mă scot din sărite când trebuie să mă semnez pe diverse documente oficiale. Efectiv simt că îmbătrânesc scriindu-mi numele. Așa că numele copilului este desigur mult mai scurt decât al meu.

7. Semnificația numelui

Am verificat inclusiv semnificația numelui înainte de a lua o decizie, astfel dispărând de pe listă prenume precum Cezar (se presupune că provine de la cezariană), Barbu (de la barbă), Damian (de la damă), șamd.

8. Sonoritatea

Am analizat cu atenție și cum se potrivește numele de familie cu prenumele, dar și cele două prenume alăturate. Mare atenție la cacofonii, vezi Luca Cătălin, sau celebrul Ion Luca Caragiale, atât de faimos pentru satira promovată la adresa contemporanilor săi. Să nu riscăm să alegem niște prenume ce pot transforma copilul în subiect de satiră.

Lista de nume

Am citit multe articole și pagini de internet cu nume pentru fată, acum doi ani și jumătate, iar acum cu nume pentru băieți, iar pentru a restrânge variantele, am aplicat algoritmul de mai sus. Rezultatul? Am rămas cu aproximativ 8-10 prenume pe listă, iar de aici au început tratativele cu soțul. De fiecare dată aceleași discuții, ce vreau eu nu îi place lui, vezi Eric, și invers, el voia Marian, eu nu.

După intense negocieri, discuții în contradictoriu și dorințe diferite, am decis ca fiecare să aleagă câte un prenume. În cazul fetei, eu am ales Sofia, iar el numele sfânt, adică Maria. În cazul băiatului ce urmează să se nască am făcut rocadă, eu am ales numele sfânt, iar soțul a ales celălalt, cel pe care îl vom și striga.

Numele copilului

Finalul a fost unul fericit, atât eu, cât și soțul suntem mulțumiți de decizia luată în privința numelui copilului aflat pe drum. Așteptăm verdictul copiilor peste câțiva ani, când vor știi să ne spună dacă am ales bine sau rău.

Disclaimer: Imaginea este preluată de pe Pinterest.

Dacă ți-a plăcut, urmărește-mă și pe Facebook: Jurnal de mamă. Și un share e binevenit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.